Autori: María Luisa Vázquez de Ágredos Pascual, Cosmina Timoce-Mocanu
Contribuții științifice și documentare: Lucian Cuibus, Miguel Álvarez Soaje
Coordonare editorială digitală: Simona Tardi
Credite foto: Teodora Prunduș, Măgura Ilvei (Bistrița-Năsăud)
24 iunie: o zi dedicată florilor și sănătății rituale
Pe 24 iunie se celebrează în calendarul popular românesc o sărbătoare cunoscută sub numele de Drăgacia (din bg. dragaika) în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, sau Sânziene (din lat. Sanctus Dies Iohannis) în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, centrul și nordul Moldovei, și Oltenia.
Dincolo de variațiile regionale, elementul central al acestei sărbători este culesul plantelor erbacee cu flori galbene aurii (Galium verum L.) sau albe (Galium mollugo L.), cunoscute local sub numele de sânziene sau flori de Sânziene, utilizate în scopuri rituale și terapeutice. Potrivit credințelor străvechi, proprietățile magice și vindecătoare ale acestor plante se datorează înfloririi lor în perioada solstițiului de vară, atunci când soarele „se odihnește pe cer” iar zânele dansează peste câmpuri, oferindu-le puteri tămăduitoare.
În satele din nordul și vestul României, după-amiaza zilei de 23 iunie, fetele și femeile obișnuiau să culeagă sânziene și să împletească coroane, pe care le foloseau în diferite moduri (aruncate pe acoperiș, puse pe streașina casei, în câmp sau pe coarnele vitelor și oilor) pentru a prezice soarta unei persoane: viața sau moartea, șansele de căsătorie ori bunăstarea (în funcție de firele de păr găsite între flori în ziua următoare).
Foc purificator și forme urbane actuale de sărbătoare
Un alt obicei răspândit în multe sate românești de solstițiul de vară este aprinderea focurilor de Sânziene, pe dealuri sau la răscruci, focuri cărora li se atribuie funcții purificatoare. De exemplu, în satul Maieru (județul Bistrița-Năsăud), în seara de 23 iunie, copiii cu coroane de sânziene (Galium mollugo L.) și alte flori de grădină sar peste foc pentru a-și asigura sănătatea pentru întregul an următor.
În ultimul deceniu, sărbătoarea de Sânziene a câștigat o popularitate semnificativă în mediul urban (și datorită legăturii cu Ziua Universală a Iei), buchetele și coroanele din Galium verum L. fiind vândute în piețe și pe străzile marilor orașe.
Chiar dacă nu mai urmează ritualurile vechi în întregime, locuitorii orașelor par tot mai atrași de farmecul acestei sărbători, păstrând florile în apă și bucurându-se de parfumul lor discret.
Rezonanțe rituale: Noaptea de Sânziene în alte tradiții europene
Ritualuri similare se regăsesc și în alte regiuni ale Europei, multe dintre ele făcând parte din Ruta europeană a farmaciilor istorice și a grădinilor medicinale, inclusiv Spania. În noaptea dintre 23 și 24 iunie, în numeroase comunități galiciene se pregătește tradiționalul buchet de Sfântul Ioan, menit să protejeze gospodăria de meigas(vrăjitoare) și alte duhuri rele, întrucât se crede că în această noapte magică acestea pătrund din „lumea de dincolo”.
Buchetul se compune din șapte plante ale Sfântului Ioan: nalbă (Malva sylvestris L.), rozmarin (Salvia rosmarinusSpenn.), ferigă (Dryopteris filix-mas L.), fenicul (Foeniculum vulgare Mill.), verbină-lămâioasă (Aloysia citriodoraPaláu), măturică (Cytisus scoparius L.), și, cea mai importantă, sunătoarea (Hypericum perforatum L.), menționată încă din antichitate în tradițiile farmaceutice europene.
Voci din comunități: proiectul SPICES 2024–2025
În cadrul proiectului european Peisaje senzoriale ale Hygiei în Europa. Actul I: Condimente (gust, miros și memorie) – Acronym: Hygeia Legacy-Spices, derulat de Aromas Itinerarium Salutis cu sprijinul comun al Consiliului Europei și al Uniunii Europene, în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului, au fost colectate mărturii, povești și practici tradiționale legate de utilizarea rituală și terapeutică a plantelor.
În timpul cercetărilor de teren, au fost identificate două sărbători cu semnificație profundă: Sânzienele și Noaptea de Sânziene, ambele legate de solstițiul de vară și de culesul plantelor precum sunătoarea (Hypericum perforatum L.), recunoscută pentru proprietățile sale curative și simbolice.
Documentarul SPICES: Tales of Ancient Medicinal and Culinary Legacies, realizat în cadrul proiectului și prezentat în premieră la AIS Forum 2025, reunește aceste voci și cunoștințe, reflectând un patrimoniu botanic și senzorial viu al Europei.
